TRIMITE PRIN

Radiodifuziune la Cluj până în anul 1989, Departamentul în limba maghiară al Radio Cluj

Publicare: 2010-11-25
Autor: GÁSPÁR Sándor
Tradus de: Lingua Franca Kft.



Acest departament s-a dezvoltat din filiala redacţiei de limbă maghiară a radioului de la Bucureşti, înfiinţată în anul 1950, care a transmis prima emisiune la 15 martie 1954. Durata de transmisie a redacţiei în limba maghiară a fost o oră pe zi în anul 1954, iar în anul 2010 zilnic 7 ore pe banda de unde ultrascurte, 5 ore pe banda de unde medii (pe această bandă se difuzează şi emisiunile în limbile maghiară şi germană ale redacţiei din Bucureşti). La început, proporţia emisiunilor în limba română şi maghiară a fost egală, mai târziu, în paralel cu creşterea timpului de emisie, a crescut şi diferenţa între spaţiul de emisie rezervat celor două limbi. În anul 1958, odată cu înfiinţarea Radio Târgu-Mureş, zona de emisie a fost împărţită: Regiunea Autonomă Maghiară a fost separată, iar Radio Cluj a fost nevoit să transmită informaţii pentru toate celelalte zone ale Transilvaniei. După decembrie 1989, postul a fost reorganizat ca studio de radiodifuziune şi televiziune; în anul 1993 instituţiile radioului şi ale televiziunii s-au despărţit, dar au rămas în aceeaşi clădire comună.


Între anii 1968 şi 1985, la Radio Cluj au avut loc 32 de emisiuni cu public din seria Akusztikon Stúdió. Prima emisiune a fost realizată în colaborare cu săptămânalul literar Utunk, în data de 9 iunie 1968. Redactorii emisiunii au fost Sándor Huszár şi Ferenc Kovács, iar regizori Gerő László şi Sándor Szinberger. Această emisiune s-a transformat cu timpul într-un montaj lirico-muzical dedicat partidului şi conducătorului său. Între anii 1975-1980 emisiunea pentru tineret Zsibongó (Forfotă) s-a dezvoltat într-un adevărat for al tineretului, sub redacţia lui József Polatsek.


O rubrică independentă a fost Pe urmele literaturii (1968, redactată de Sándor Huszár şi Irma Huszárnş Szigeti), la care au participat scriitori şi poeţi de elită. Invitaţii emisiunii intitulate Pagini aurii au fost istorici literari de renume. În emisiunea lui Ferenc Kovács intitulată Şcoala prieteniei, personalităţile culturii maghiare au fost prezentate alături de scriitori români, colegi de breaslă (Miklós Jósika şi Gheorghe Lazăr, Endre Ady şi Octavian Goga, Aladár Kuncz şi Emil Isac etc.).


La iniţiativa profesorului Attila Szabó T. a luat naştere rubrica În apărarea limbii, care a abordat problema degradării limbii şi a sărăcirii lexicului cauzată de mediul minoritar. Emisiunea a fost interzisă după scurt timp, deoarece, conform părerii oficiale, influenţa limbii române asupra limbii maghiare nu putea fi decât benefică. În rubrica redactată de Magda Muzsnay în anii 1974-1975 (Scriitorul şi opera) scriitorul János Kemény a vorbit despre întâlnirile Heliconului de la Brâncoveneşti, iar István Nagy a citit în faţa microfonului primele pagini ale romanului autobiografic Sub cetăţuie. Magda Muzsnay a adunat de asemenea documentele sonore ale evenimentelor vieţii literare şi ale întâlnirilor intelectualilor: spectacolele Mesei Rotunde Literare de la Oradea, vernisajele Galeriei Korunk, organizate din două în două săptămâni. A înregistrat interviuri cu scriitorii László Németh şi Áron Tamási, cu ocazia vizitei lor la Cluj.


Emisiuni memorabile au fost Albumul cultural, Emisiunea amatorilor. Scriitori în faţa microfonului şi Artişti în faţa microfonului au fost emisiuni-portret. Au existat şi rubrici separate dedicate poeziei: Poeziile mele preferate (1957-58, redactată de János Lukács), Poezia pentru toţi (1970-1985). Emisiunile Sub steagul partidului şi Omul sovietic au fost înfiinţate pe baza dispoziţiilor de ordin ideologic din acea perioadă.
Un rol important au avut emisiunile dedicate teatrului: Curierul teatral, Pe lungimea de undă a artelor (redactor: Irma Huszárné Szigeti), În slujba Thaliei (emisiune de istoria teatrului redactată de Vera Keszy Harmath, colaboratori: József Kötő şi Géza Saszet, 1972-74). În cadrul emisiunii intitulate Roman foileton, Ferenc Kovács a adaptat romane de Zsigmond Móricz, József Nyírő, Sándor Makkai. Din romanul lui Zsigmond Kemény a fost realizată o emisiune de teatru radiofonic în şase părţi.
Seria intitulată Teatru radiofonic a fost o emisiune regulată. Prima piesă (Mireasa desculţă), adaptată pentru radio în anul 1950 la Cluj, a fost încă transmisă de Radio Bucureşti. Prima înregistrare a unui spectacol de teatru a fost Banul Bánk de József Katona, în anul 1954. Prima adaptare radiofonică a fost realizată şi regizată în anul 1955 de către György Patkós: trilogia Toldi de János Arany. Mai târziu au fost prezentate piese originale scrise pentru radio de Sándor Huszár, György Csávossy şi Csaba Lászlóffy. Cabaretul radiofonic intitulat Haz de haz a avut un mare succes între anii 1968-1984.
Premierele absolute ale pieselor muzicale au fost înregistrate cu regularitate, iar în arhiva de benzi a Radioului Cluj sunt păstrate şi numeroase înregistrări originale de muzică uşoară. Emisunea de muzică populară autentică, Am semănat micşunele, a fost redactată de Piroska Demény (1971-85 şi 1990-1996). În emisiunea Cutreierând ţinuturile muzicii (1968-69) Mihály Guttman a prezentat istoria muzicii universale, iar Ervin Junger istoria muzicii maghiare din România. Au fost realizate şi montaje radiofonice din opere celebre. Prima emisiune de acest gen a fost transmisă în anul 1958, cu titlul Déryné la Cluj, şi realizată de doi autori clujeni: Tamás Deák şi Sándor Szinberger, mai târziu fiind înregistrate şi adaptările radiofonice ale operelor Carmen şi Traviata.


Arhiva de aur găzduia la început doar înregistrările personalităţilor decedate, celelalte benzi fiind păstrate în arhivele numite Operativă şi Fond. După anul 1967, Arhiva de aur a fost dezvoltată treptat, iar între anii 1970-1980 s-a efectuat catalogarea materialului adunat. În anul 1985 Arhiva de aur conţinea 840 de înregistrări de teatru, 3714 emisiuni literare, 1308 montaje muzicale, 753 emisiuni politico-sociale şi 1078 emisiuni culturale, în total 7907 benzi. O treime din acest material s-a pierdut după desfiinţarea emisiunilor în limba maghiară în anul 1985 sau au fost distruse la Bucureşti. Au dispărut, de exemplu, benzile care conţineau înregistrările complete ale unor evenimentelor literare, avanpremiere teatrale complete - care nu au fost niciodată difuzate din considerente ideologice. Au dispărut înregistrările care au păstrat vocea lui Károly Kós sau vocea scriitorilor şi actorilor care au părăsit România. S-au pierdut şi înregistrările cu László Németh şi Áron Tamási. După anul 1989, materialul rămas a fost readus din Bucureşti la Cluj, unde se păstrează şi astăzi pe benzi sau sub formă digitalizată. Adevărate curiozităţi sunt înregistrările sonore în limba maghiară ale profesorului în medicină Iuliu Haţieganu şi ale lui Emil Isac. Numeroase înregistrări vechi de teatru radiofonic au fost restaurate de către Radio Ungaria între anii 1990-2002. Începând din anul 1998, înregistrările sunt arhivate în formă digitală.


Adresa internet a radioului: www.radiocluj.ro.



Bibliografie selectivă



Marosi Péter: Mit láttam a fülemmel? [A kolozsvári rádió Akusztikon-műsorából]. Utunk 1968. júl. 21. - Guttman Mihály: A zeneoktatás szolgálatában [a kolozsvári rádió]. Igazság 1969. okt. 14. - Kovács Ferenc: A kolozsvári rádió magyar adásainak története. Kézirat. 1985. - Ábrahám János: Új hang az éterben [35 évvel ezelőtt indultak a kolozsvári rádióstúdió adásai]. Helikon 1990/24; uő: Hírünk itthon és a nagyvilágban. Negyvenéves a kolozsvári rádió. Helikon 1994/3. - Enyedi Sándor: A romániai magyarság története. Kulturális intézmények. 1944-1989. In: 70 év. A romániai magyarság története. Bp. 1990. 98-100; uő: A romániai magyar sajtó és tömegkommunikáció 1944 után. Regio 1999/3 (újraközölve: Tegnaptól tegnapig. Kolozsvár 1998. 237-261). - Szabó Gyula: A jogok hazája. Elhangzott az újra megszólaló kolozsvári rádió magyar adásának első karácsonyi szövegeként. Helikon 1991/1. - Szentgyörgyi Ibolya: A kolozsvári rádió története. 1954-1989. A pártrádió időszaka. ÁVD. 1998.



Discuţie


IMAGINI



INCLUDERE ÎNTR-O ALTĂ PAGINĂ