Bibliografia problemei naţionalităţilor, 1945–1989
Descrierea articolului
Din prima perioadă de după întorsătura istorică din 1944 amintim două broşuri scrise de János Demeter: studiul intitulat A nemzetiségi kérdés a Duna völgyében és a Szovjetunióban (Chestiunea minoritară în zona danubiană şi în Uniunea Sovietică), publicat sub egida Uniunii Populare Maghiare (1945), şi lucrarea recapitulativă Nemzetiségi nyelv a közigazgatásban (Limbile minorităţilor în administraţia publică), editată de Universitatea Bolyai (1946). Alte comunicări cu conţinut referitor la politica faţă de minorităţi: studiul lui József Márkó, Nemzeti kérdés a Szovjetunióban (Chestiunea minoritară în Uniunea Sovietică, Baraolt, 1945) şi lucrarea lui László Buza, A Szocialista Szovjet Köztársaságok Uniója mint összetett állam (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ca stat complex), apărută în revista Erdélyi Múzeum (1945/1-2) şi în formă de fasciculă independentă (ETF 191). Lucrarea lui János Demeter, A Jugoszláv Szövetségi Köztársaság alkotmánya (Constituţia Republicii Federative Iugoslavia) a fost editată de Institutul de Drept Constituţional din cadrul Universităţii Bolyai (1946). Broşura intitulată A nemzetiségi politika három éve Romániában (Trei ani în politica naţionalităţilor în România, 1948) a fost publicată prin grija Ministerului Naţionalităţilor de la Bucureşti, având misiunea de a preamări politica minorităţilor promovată de România; cu toate acestea, oferă o sursă utilă şi pentru cercetătorii acestei epoci.
Dintre publicaţiile maghiare din cea de-a doua jumătate a anilor '40, cotidianul clujean al UPM, Világosság, şi organul Partidului Social-Democrat, Erdély, au abordat frecvent chestiunea naţionalităţilor. Concepţia ziarului Világosság este bine ilustrată de selecţia de articole scrise de către fostul său redactor-şef, Edgár Balogh, apărută sub titlul Hídverők Erdélyben 1944-46 (Ridicători de poduri în Transilvania 1944-1946) la editura Kossuth (Budapesta, 1985). Din literatura teoriei naţionalităţilor, publicate în Erdély, trebuie evidenţiată lucrarea intitulată Szociáldemokrácia és nemzeti egyenjogúság (Social-democraţia şi egalitatea în drepturi a naţionalităţilor) de Géza Nagy (1946). Cu scopul de a linişti conştiinţa naţională - tulburată de sfârşitul războiului şi de consecinţele de aşteptat ale tratatului de pace - a fost publicată lucrarea lui László Szenczei, A magyar nép tragédiája (Tragedia poporului maghiar, Cluj, 1945), A márciusi ifjúság (Tineretul din martie) de Lajos Jordáky (Cluj, 1945), colecţia de documente Erdély szabadságharca 1848-49 (Lupta pentru eliberarea Transilvaniei 1848-49) de György Bözödi (EMKE, Cluj, 1945) şi broşura lui Edgár Balogh intitulată Az igazi 1848 (Adevăratul 1848) care cuprinde textul serialului său radiofonic difuzat în 1948.
În această perioadă, chestiunea în cauză apare doar în publicaţii ocazionale, cum ar fi caietele de propagandă referitoare la Regiunea Autonomă Maghiară sau o broşură care prezintă realizările naţionalităţilor (1957). Despre literatura problemei minorităţilor se poate vorbi din nou doar de la sfârşitul anilor '60. În 1968-69, când în urma intervenţiei sovietice în Cehoslovacia situaţia în Europa de Est a devenit ameninţătoare în privinţa României, Bucureştiul avea nevoie de susţinerea maselor maghiare din Transilvania, prin urmare cercetarea naţionalităţilor a devenit din nou posibilă. În revistele Korunk şi A Hét apăreau tot mai multe studii referitoare la situaţia populaţiei maghiariare din Transilvania. Dintre personalităţile care promovau în acea vreme studiul naţionalităţilor, trebuie să-l numim în primul rând pe Imre Mikó. Scrierile sale au fost reunite de editura Kriterion într-un volum postum intitulat Változatok egy témára (Variaţiuni pe o temă unică, 1981). Problematica naţionalităţii s-a situat în prim-plan şi în activitatea din acei ani a lui Ernő Gáll. Disertaţia lui privind tradiţiile noastre sociale şi cunoaşterea de sine, abordarea transilvanismului, trecerea în revistă a disputelor din domeniul teoriei sociale ocupă un loc central în activitatea sa de teoretician. Angajamentul său este ilustrat prin culegerea de texte Pandora visszatérése (Reîntoarcerea Pandorei, 1979), care abordează noţiunea de „demnitatea specificităţii", interpretată ca un ethos caracteristic comportamentului minoritar.
În anii 70, Edgár Balogh, János Demeter, László Lőrincz, Lajos Takáts, Sándor Tóth, iar din rândul generaţiei mai tinere Ernő Fábián, György Nagy şi István Várhegyi s-au ocupat de problemele existenţei ca naţionalitate. Trebuie evidenţiate sondajele demografice întreprinse de István Semlyén, care a studiat relaţiile naţionalităţilor din punct de vedere demografic, pe baza datelor statistice. Aceeaşi orientare caracterizează şi cele două culegeri de texte sociologice-sociografice publicate de Kriterion cu titlul Változó valóság (Realitatea în schimbare, 1979, 1981). Începând din 1973, János Fazekas - protejat fiind de funcţiilor pe care le deţinea în conducerea de vârf a partidului comunist - a încercat să contracareze spiritualitatea dăunătoare a istoriografiei şi politologiei naţionaliste româneşti prin publicarea unor volume, atât în limba maghiară cât şi în română.
Între timp, la începutul anilor '80, trăsăturile etnocratice ale dictaturii au devenit din ce în ce mai dominante. Instituţiile puterii, călăuzite de concepţia statului naţional unitar român, au lansat un atac de anvergură împotriva grupurilor etnice minoritare, politica naţionalităţilor constituind din nou un subiect de prim interes pentru cenzură. Volumul publicat sub coordonarea lui Sándor Koppándi, intitulat A romániai magyar nemzetiség (Naţionalitatea maghiară din România, 1981), şi volumul Editurii Didactice şi Pedagogice, Nemzetiségi oktatás Románia Szocialista Köztársaságban (Educaţia naţionalităţilor în Republica Socialistă România) au fost ultimele două lucrări care au mai văzut lumina tiparului, după care a trecut aproape un deceniu fără ca această tematică să apară în paginile scrise în limba maghiară din România.
Specialiştii maghiari din domeniul ştiinţelor sociale din Transilvania, promotori ai cauzei supravieţuirii comunităţii, au fost nevoiţi să-şi publice lucrările dincolo de hotare. În opinia publică internaţională a avut un mare ecou publicarea suplimentului revistei pariziene Irodalmi Újság, intitulat Jelentés Erdélyből (Raport din Transilvania, 1977), semnat cu pseudonimul György Lázár. Lucrarea a fost redactată în forma sa definitivă de către Zádor Tordai, însă rolul cheie în elaborarea ei i-a aparţinut lui Sándor Tóth. Materialul a fost preluat de mai multe publicaţii din Europa Occidentală. Într-o culegere de documente apărută la New York au fost incluse toate petiţiile de protest adresate conducerii româneşti a Partidului de către Lajos Takáts, fost rector al Universităţii Bolyai, şi Károly Király, fost membru al Comitetului Central al PCR. Printre lucrările publicate în străinătate sub nume fictive, analiza lui György Nagy intitulată A romániai magyar értelmiség jelenéről-jövőjéről (Despre prezentul şi viitorul intelectualităţii maghiare din România) a fost publicată sub pseudonimele Árpád Erdélyi-András Tegzes în numărul 10/1984 al periodicului Beszélő de la Budapesta, pe atunci încă în ilegalitate. Opinia publică, îngrijorată din cauza înăspririi dictaturii Ceauşescu, s-a preocupat tot mai intens de situaţia din România. În acelaşi timp, în urma schimbărilor din Ungaria, gândirea publică din această ţară a renunţat la pasivitatea manifestată cu privire la părţile naţiunii aflate în minoritate şi s-a pronunţat din ce în ce mai ferm în apărarea maghiarimii din Transilvania. Pe lângă lucrarea lui György Schöpflin The Hungarians of Romania (Maghiarii din România, Londra, 1978), a fost publicată şi o carte de Elemér Illyés, Erdély változása. Mítosz és valóság (Schimbarea Transilvaniei. Mit şi realitate, München, 1975) în limbile germană şi engleză. Trebuie menţionate şi „Caietele maghiare" (Magyar Füzetek) redactate la Paris de către Péter Kende, în care au apărut, printre altele, notele de jurnal bucureştene scrise de Gusztáv Molnár sub pseudonimul Péter Bíró (1978).
În Ungaria, cotitura a reprezentat-o luarea de cuvânt politică a lui Gyula Illyés, Válasz Herdernek és Adynak (Replică lui Herder şi lui Ady, Budapesta, 1977-78). S-a născut o literatură tot mai bogată despre teoria naţionalităţilor. În 1985 a fost înfiinţat un Grup de cercetare a maghiarimii în cadrul Bibliotecii Naţionale Széchényi, pentru studierea situaţiei părţilor naţiunii rămase în afara graniţelor ţării. Au fost publicate interviuri cu Edgár Balogh - A nemzeti kérdés megoldása - világfeladat (Soluţionarea chestiunii naţionale - o sarcină de ordin mondial, Kritika, Budapesta, nr. 3/1978/3), Nemzetiségi közélet - dunavölgyi közélet (Viaţa naţionalităţii - viaţa în spaţiul danubian, Élet és Irodalom, Budapesta, 1979) -, iar Zsolt Szabó a publicat un dialog al revistei Új Írás cu Imre Mikó. În această perioadă a văzut lumina zilei şi o carte importantă, intitulată A nemzetiségek egyenjogúsításának útján (Pe calea emancipării naţionalităţilor, Budapesta, 1983), în care Rudolf Joó a purtat o „discuţie despre istoria dreptului" cu János Demeter.
Căderea dictaturii la sfârşitul anului 1989 a însemnat începutul unei etape noi. Cu toate că politica Bucureştiului faţă de minorităţi nu s-a modificat în mod esenţial - dat fiind că noua elită politică românească nu a vrut să abandoneze nici ea concepţia statului naţional unitar român -, abordarea teoretică a problemei minorităţilor s-a schimbat. În paralel cu redresarea vieţii publice a reînceput soluţionarea pe cale teoretică a chestiunilor existenţiale. Lucrarea scrisă de Sándor Tóth în 1985, publicată abia în anul 1993, A nemzet európai modelljéről (Despre modelul european al naţiunii), poartă subtitlul „Încercare de a clarifica rolul naţiunii în antropogeneză". Schimbarea a eliberat din incognitoul forţat al autorului o altă lucrare a lui Sándor Tóth: el publicase încă în 1987 un raport propriu despre Transilvania, care a fost tipărit în noile condiţii în ianuarie 1990, la Paris. Lucrarea tratează în detaliu pagubele pricinuite de politica opresivă românească născută din ficţiunea statului naţional unitar român, fiind publicată şi în versiunea românească a ilustrului traducător literar român Gelu Păteanu - constrâns să emigreze -, intitulată Quo vadis, Romania? (New York, 1990).
Problematica naţionalităţilor este tratată şi de lucrarea lui Ernő Gáll, A nacionalizmus színeváltozásai (Schimbările la faţă ale naţionalismului), pentru care a încercat în zadar să găsească o editură în Budapesta anilor 1980. În urma căderii dictaturii a publicat câteva capitole din această lucrare, care a apărut în versiune adăugită la Oradea, în 1994. Lichidarea cenzurii a permis editarea volumului Nemzetpolitikai írások (Scrieri despre politica naţională) de Elemér Jakabffy, în colecţia Téka a Editurii Kriterion, precum şi publicarea monografiei lui Sándor Balázs despre revista lui Jakabffy, cu titlul Lugosi üzenet (Mesaj de la Lugoj, Satu Mare, 1995).
Bibliografie selectivă
Nagy György: A nemzetiség fogalma. Korunk 1971/5. - Mikó Imre: Az együttélő nemzetiségek jogegyenlősége. A Hét 1972/15, 16, 17. - Tonk Sándor: Értelmiségi múlt - nemzetiségtörténeti feladatok. A Hét 1977/13. - Gáll Ernő: Mikó Imre - a „nemzetiségi jogász". Előszó Mikó Imre Változatok egy témára c. kötetéhez, 1981; uő: Tanulmányok a nemzetről. A Hét 1983/16; 1984/17; uő: Az „erdélyi gondolat" viszontagságai. Helikon 1992/16; 17. - Nagy György: A nemzetiség fogalma. Korunk Évkönyv 1981. 42-49. - Benkő Samu: Korszerű hagyományápolás és nemzetiség. Utunk 1982/2. - Demeter János: A nemzetiségi jog problémái. A Hét 1990/3. - Fábián Ernő: Nemzetiség és egyetemesség. Korunk 1980/5; 7-8; uő: Nemzet, nemzetiség, érték. Korunk 1981/7-8; uő: Haza és nemzetiség. A Hét 1990/50; uő: A kisebbségi lét értelme. A Hét 1991/15; uő: Az európai modellről. A Hét 1993/44. - Horváth Andor: Demokrácia és nemzeti kisebbség Romániában. Tények, trendek, perspektívák. A Hét 1991/45, 46, 47. - Manolescu, Nicolae: A nemzetiségi kérdés. A Hét 1991/9. - Varga Attila: A román nemzetiségpolitika főbb irányvonalai a hatalmi szférában. A Hét 1992/30. - Végel László: Melankolikus töprengések a kisebbségmítoszokról. A Hét 1992/8. - Bakk Miklós: Nemzeti és regionális a politikai gondolkodásban. A Hét 1993/33. - Egyed Péter: Szabadelvűség és nemzeti elkötelezettség. A Hét 1994/29. - Fischer-Galati, Stephen: A nemzeti kisebbségek problémája Romániában. Állandóság vagy változás? Korunk 1994/12.