listare

trimite prin

Biserica evanghelică luterană (Biserica Roşie), Arad
Ultima actualizare:  2010-03-17
Autor:  Sarkadi Nagy Emese
Tradus de:  P. Kovács Klára



Date despre monument
Adresa: Bulevardul Revoluţiei 61.
Cod: AR-II-m-B-00543
Datare: 1905–1906

Date istorice

Piatra de temelie a bisericii a fost aşezată pe 15 martie 1905, iar ceremonia de sfinţire a noului lăcaş de cult a aut loc în septembrie 1906. Acesta a fost construit conform proiectelor lui Lajos Szántay executate de către antreprenorul József Frick.

 

Proiectarea bisericii pe parcela îngustă prevăzută, fără a desfiinţa accesul spre strada principală a Tribunalului din spatele ei a însemnat o reală provocare pentru Szántay. Pagubele suferite în cursul războiului au fost reparate în 1956, cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a existenţei bisericii. Intervenţii mai mici au avut loc între 1981-1982, iar o reabilitare generală în perioada anilor 1992-1994.


Descrierea edificiului

Biserica evanghelică se situează în Piaţa Luther de pe bulevardul principal al Aradului.
Clădirea amplasată în centrul pieţei, a fost construită în stil neogotic. Biserica cu trei nave şi transept are corul poligonal pe latura estică, latura opusă fiind evidenţiată printr-un turn uşor în rezalit faţă de planul faţadei. Asemenea corului, şi capetele transeptului sunt poligonale. (Transeptul traversează careul bisericii, de unde pornesc cele trei abside poligonale. Spaţiile se îmbină aşadar în această zonă dând impresia unui cor imens.) Aspectul faţadelor se defineşte prin ornamente de factură neogotică, respectiv alternanţa suprafeţelor văruite cu elementele arhitectonice - ancadramente, contraforturi, brâuri - şi decorative realizate din cărămidă roşie clincherizată.

 

Turnul de pe mijlocul faţadei vestice este flancat de turnuri de scară poligonale. Poarta amplasată în axul central se caracterizează printr-un ancadrament cu ambrazură, încheiat în arc frânt, încoronat de un timpan. În câmpul timpanului, într-un cadru polilobat apare un potir şi versetul „Jöjjetek énhozzám" („Veniţi la Mine"). În ambrazura deschiderii au fost amplasate două perechi de coloane cu capitelul cioplit din piatră, decorat cu croşete, care susţin arcul frânt, bogat profilat, clădit din cărămizi clincherizate. Frontonul porţii este decorat cu o fială încununată de un fleuron. Axul porţii este delimitat de două contraforturi perpendiculare pe faţadă, spaţiul de deasupra deschiderii constituind un câmp decorativ încheiat într-un fronton triunghiular, încununat la rândul său de un fleuron. Acesta este împodobit cu un şir de arcade oarbe încheiate în arc frânt, urmate de o rozetă amplă decorată cu muluri lobate. Contraforturile treptate sunt decorate la rândul lor de fiale. Turnul central se înalţă cu două niveluri deasupra acoperişului navei. Nivelul inferior, foarte scund, este străpuns de două deschideri înguste, asemenea unor ambrazuri, nivelul superior în schimb prezintă trei ferestre alungite, înguste cu închiderea semicirculară, încununate de frontoane cu fiale. Turnul este încoronat de un şir de firide încheiate în arc frânt, urmate pe toate cele patru laturi de câte un orologiu încadrat într-un fronton triunghiular, împodobit cu o fială. Colţurile turnului sunt evidenţiate prin fiale decorate cu garguie. Axul central este flancat de câte un ax decorat mai simplu, urmat de turnurile de scară poligonale de pe extremităţile faţadei, pereţii acestora fiind ritmaţi de ferestre de factură gotică, încununate de câte un şir de arcade ogivale, parţial traforate. Pe faţada nordică, respectiv sudică a turnurilor scărilor au fost amenajate porţi secundare, încheiate în arc frânt şi decorate cu frontoane cu fiale. Faţadele laterale ale bisericii sunt identice. Spre est de turnurile poligonale peretele sudic şi nordic este ritmat de câte două ferestre, încheiate în arc frânt, decorat cu muluri simple, cioplite din piatră. La nivelul bazei arcurilor se desfăşoară un brâu din cărămizi clincherizate, evidenţiat printr-un şir de denticuli. Un brâu asemănător, dar ceva mai lat înconjoară faţadele bisericii sub nivelul deschiderilor. Atât faţadele laterale, cât şi cea a corului sunt ritmate de contraforţi căptuşiţi cu cărămidă şi decoraţi cu câte un fronton la nivelul brâului superior. Pe faţada nordică şi sudică a navei, sub nivelul deschiderilor mari, zidul este străpuns de ferestre geminate, încheiate în arc frânt. Absidele poligonale ale transeptului se caracterizează prin deschideri asemănătoare cu cele ale navei, dar mai scunde, respectiv prin ferestre geminate la nivelul inferior. O cornişă lobată, confecţionată din cărămidă încununează faţada absidelor transeptului. Faţada corului este foarte asemănătoare cu cea a absidelor transeptului, lipsind doar ferestrele geminate de la nivelul inferior. Câte un portic cu acoperişul în două ape precede cele două porţi estice ale bisericii, care sunt dispuse în colţurile absidei corului cu cele două laturi ale transeptului.

 

Asemenea faţadelor şi interiorul bisericii este dominat de limbajul decorativ neogotic. Spaţiul interior se constituie din cele două travee ale navei, transeptul şi absida corului. Colateralele foarte înguste sunt disproporţionate faţă de nava centrală. Aceasta din urmă este acoperită de bolţi în cruce, respectiv bolţi stelate sprijinite pe stâlpi cu capiteluri cu croşete. Bolţile stelate din absidele transeptului pornesc de pe coloane angajate susţinute de console decorate cu croşete. Deasupra traveei vestice, deasupra colateralelor şi a braţelor transeptului a fost amenajată o tribună sprijinită pe coloane cu capitelul cu croşete amplasate între stâlpi laterali. Pe parapetul tribunei de desfăşoară un decor traforat, format din muluri cu patru lobi înscrise în cerc. În traveea vestică, respectiv în colaterale spaţiul de sub tribună este acoperit cu bolţi a vela, în timp ce braţele transeptului poartă bolţi stelate fără ogive. Bolta pe ogive a corului porneşte de pe coloane angajate susţinute de console decorate cu croşete, asemenea celor din absidele transeptului. Sub ferestrele corului remarcăm un şir de arcade oarbe încheiate în arc frânt. Uşile din colaterale asigură accesul spre scările din turnurile de pe extremităţile laturii vestice.
Dintre piesele care constituie mobilierul unitar al bisericii remarcăm amvonul şi altarul neogotic realizate de György Örr, constructor de altare şi sculptor originar din Caşovia. Băncile sunt opera tâmplarului arădean, Ferenc Sebessy. Orga construită de firma Wegenstein a fost montată în 1929. Cele 13 vitralii care reprezintă figuri de apostoli, evanghelişti, personalităţi marcante ale Reformei (Melanchton şi Luther), respectiv câteva secvenţe din viaţa lui Cristos provin din atelierul budapestan al lui József Palka. Clopotele au fost turnate în atelierul local al lui Frigyes Hönig jr.

 

Detaliile edificiului întruchipează forme proprii stilului neogotic contribuind la aspectul de ansamblu, ce evocă lumea bisericilor gotice. Cu toate acestea este vorba doar de intenţia creării atmosferei timpurilor trecute şi nu de aplicarea unor „citate exacte" din arhitectura gotică, ceea ce, fireşte, nici nu stătea în intenţia arhitectului. În această operă timpurie a sa, Szántay a folosit stilurile istorice doar ca punct de plecare în crearea unei compoziţii originale. Pe clădirile mai târzii proiectate de acelaşi arhitect domină deja elementele de factură secession. În cazul acestei biserici el s-a supus cerinţelor timpului, care au fost formulate de cel mai prolific arhitect în construcţia bisericilor protestante din regiune, Samu Pecz: în articolul său publicat despre arhitectura ecleziastică protestantă (1888) acesta din urmă a pledat - din considerente practice - pentru stilul gotic.


Bibliografie selectivă
Puskel Péter, Arad marad. Helytörténeti és dokumentumriportok, beszélgetések, Arad, 1997, p. 36.
Pávai Gyula, Mesélő aradi házak, Nagyvárad, 2008, p. 53.
Ujj János, Arad építészeti emlékei, Nagyvárad, 2008, pp. 88-89.
Puskel Péter, A város büszkén tekint erre az új templomra, în: Jelen, 21 sept. 1996.
Pávai Gyula, A vitráliák, în: Evangélikus jubileum, Arad, 1996, p. 5.
Lanevschi, Gheorghe - Ujj János, Arad. Patrimoniul cultural construit, Arad, 2007, p. 64.


Discuţie

imagini

includere într-o altă pagină