listare

trimite prin

Casa Wolphard–Kakas, azi Universitatea de Artă şi Design şi sediu bancă, Cluj-Napoca
Ultima actualizare:  2010-04-08
Autor:  Mihály Melinda



Date despre monument
Adresa: Piaţa Unirii nr. 31.
Cod: CJ-II-m-B-07498
Datare: sec. XVI – XIX

Date istorice
Casa a început sa fie construită în stil gotic, la comanda lui Adrianus Wolphard, paroh, apoi vicar episcopal şi consilier la curtea regală. Adrianus Wolphard a studiat ştiinţele umaniste la Universitatea din Bologna şi, întors la Cluj, a început construcţia imobilului. Mare admirator al renaşterii italiene, Adrianus a introdus motive specifice acesteia în clădirea construită. A murit însă, înainte de finalizarea lucrării, casa fiind continuată de fratele său, Stephanus Wolphard, jude-primar al oraşului Cluj, matematician şi astrolog de renume. În timpul vieţii lui Stephanus Wolphard s-a construit primul etaj al casei şi partea din spate a curţii şi, foarte probabil, lui i se datorează existenţa cadranului solar. Clădirea a fost definitivată abia după moartea lui Stephanus Wolphard, când soţia lui s-a recăsătorit cu Stephanus Kakas, membru al unei familii din Ungaria, refugiată în Transilvania, clădirea căpătând numele de „Wolphard-Kakas". Casa avea la etaj şi un salon pe al cărui tavan era amenajat un zodiac astronomic. Clădirea a fost parţial demolată în 1894, o parte din ancadramentul uşilor şi ferestrelor fiind luate şi încastrate în casa pe care şi-a ridicat-o orfevrarul Elek Szathmári pe str. Republicii nr. 37. O altă parte împreună cu alte elemente de decor ale casei, se află astăzi în Lapidarul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.

Descrierea edificiului
Clădire de două etaje construită pe un plan în formă de U, completată ulterior cu paraziţi pe laturile sudică şi estică. În beciuri şi parter se găsesc ancadramente gotice şi renascentiste din fazele marcate mai sus. Faţada dinspre curte la parter cuprinde 3+4+1 goluri marcate de ancadramente renaştere, în acelaşi stil se încadrează şi interioarele acestor trei săli. Aripa dinspre piaţă a două case medievale învecinate a fost demolată în 1894 şi înlocuită cu o clădire eclectică în faţada în 2+3+2 axe, golurile centrale fiind marcate de balcoane la ambele nivele. Tot atunci s-a construit etajul II, precum şi scara de acces din colţul nord-estic al curţii. Faţada parterului se datoreşte refacerilor din 1994.

Bibliografie selectivă
Balogh Jolán: Kolozsvár műemlékei. Budapest 1935. 20, 21, 23.
Balogh Jolán: Az erdélyi renaissance. I. Kolozsvár 1943. 260-261.
Balogh Jolán: Pákei Lajos rajzai Kolozsvár építészeti emlékeiről. (Erdélyi Tudományos Füzetek 186.) Kolozsvár 1944. VII-XIV. tábla.
Balogh Jolán: Kolozsvári kőfaragó műhelyek. XVI. század. Budapest 1985. 153-156, 167, 174-178.
Ferenczi Sándor: A kolozsvári Wolphard ház. Pásztortűz. 8/1922. 101-102; Kelemen 1982. 130-132, 358.
Kovács András: Késő reneszánsz építészet Erdélyben. Budapest-Kolozsvár. 2003. 26, 27, 30-37.
Kovács András: Csillagképek és épületplasztika. Adalékok a kolozsvári reneszánsz épületplasztika történetéhez. Ars Hungarica. 19/1991. 157-164.
Kovács András: A kolozsvári Wolphard-Kakas-ház. In: Uő.: Épületek emlékezete. Nevezetes épületek Erdélyben. Budapest 2007. 201-216.
Kovács András: A humanista plébános, az asztrológus főbíró és a fejedelmi diplomata háza. Korunk 3. folyam 17/2006/10. 11-21.
Szádeczky Lajos: A kolozsvári Báthory ház legendája. Erdélyi Múzeum. 1897. 17-32.
Szádeczky Lajos: Kakas István és a kolozsvári Báthory ház. Történelmi Tár. 1897. 606-625.


Discuţie

imagini

includere într-o altă pagină