listare

trimite prin

Palatul Stern, Oradea
Ultima actualizare:  2010-06-01
Autor:  Paşca, Mircea



Date despre monument
Adresa: Str. Republicii 10–10A.
Cod: BH-II-m-B-01076
Datare: 1904–1905.

Date istorice

Imobilul, cunoscut în epocă sub numele de Palatul Stern aparţinea lui Stern Miklós. Acesta a cumpărat terenul şi casa de pe amplasamentul actualei clădiri în 1904, Consiliul Orăşenesc hotărând să-i vândă acest teren pentru 82.600 coroane. Noul imobil de închiriat urma să fie ridicat în 1904, iar în 1905 să fie inaugurat. În ziarul local din iunie 1905, apărea ştirea că Palatul Stern a fost ridicat. Pentru acest imobil există două variante de proiecte, prima din 29 iunie 1904, iar a doua din 23 iulie 1904.

 

În 30 iunie 1904, Stern Miklós a depus cererea pentru autorizaţia de construcţie, autorizaţie acordată în 6 iulie 1904. Primul proiect pentru Palatul Stern datează din 29 iunie 1904 şi este semnat la Budapesta de către Komor Marcell şi Jakab Dezső. Conform primului proiect din 29 iunie 1904, imobilul are două curţi interioare, cu două intrări separate. În fiecare curte, există o scară principală în aripa dinspre stradă şi una secundară în aripa opusă acesteia, în curte. Prima variantă de proiect nu a fost realizată.
Stern Miklós a depus a doua cerere pentru autorizaţia de construcţie în 10 august 1904. A doua variantă de proiect semnată de către arhitecţi datează din 23 iulie 1904. Antreprenorii au fost Rimanóczy Kálmán junior şi Rendes Vilmos.

 

Cel de-al doilea proiect este cel al clădirii existente şi are modificări faţă de prima variantă. Aripa dintre cele două curţi este mai scurtă, redusă la jumătate, iar cele două scări secundare au fost amplasate alăturat, la mijlocul aripii lungi din curte. Aceste modificări au implicat unele schimbări în privinţa planimetriei. Există o singură curte interioară, dar clădirea, care pare la nivelul faţadei un singur imobil, este formată tot din două unităţi. La parter, spre str. Republicii sunt spaţii comerciale. Apartamentele aveau diferite grade de confort, imobilul grupând apartamente de la 7 camere la apartamente cu două camere. Cu excepţia apartamentelor cu două camere, toate apartamentele au cameră pentru servitoare, baie, w.c., fiind destinate categoriilor sociale înstărite. Arhitecţii nu au dat dovadă de nici o inovaţie în planimetria Palatului Stern, proiectându-l conform uzanţelor de până atunci.

 

Ceea ce face interesant imobilul este faţada realizată în maniera specifică stilului lechnerian.


Descrierea edificiului

Imobilul este situat în zona centrală, pe Str. Republicii, pricipala arteră comercială a oraşului, la intersecţia a trei străzi. Locaţia este marcată de trei clădiri, de mari dimensiuni, construite în perioada 1900-1914, în „stil" Secession, în diferite maniere de expresie a acestuia: Palatul Stern (intersecţia dintre Str. Republicii nr. 10, 10/A şi Str. Mihai Eminescu), Palatul Moskovits Miksa (Str. Republicii, colţ cu Parcul Traian nr. 2), Palatul Apollo (Str. Republicii nr. 12, colţ cu Str. M. Eminescu). Acestea sunt printre cele mai spectaculoase edificii ridicate la începutul secolului al XX-lea în Oradea. Clădirile sunt tipul de imobil de raport, des întâlnit în epocă, organizat în jurul unei curţi interioare, cu spaţii comerciale la parter şi apartamente de închiriat la etaje.

 

Faţada principală dinspre strada Republicii este realizată unitar şi nu lasă să se ghicească existenţa a două curţi separate. Faţada este bine echilibrată, aproape simetrică. Pe orizontală, clădirea are trei registre: parterul cu vitrinele magazinelor, registrul corespunzător celor două etaje, unde ferestrele sunt grupate în mari panouri decupate în tencuială, având conturul curbiliniu şi al treilea registru, cel de sub streaşină, decorat cu ornamente florale.

 

Faţada principală are opt axe, ca şi în primul proiect, dar modalitatea de aranjare a golurilor este alta. Pe traveea din partea stângă se găseşte câte o fereastră pe nivel, fereastra de la etajul întâi fiind inclusă într-un decroş care imită un bovidou acoperit cu o secţiune de calotă. Deasupra nivelului streşinii, pe această travee se găseşte un atic având cornişa sinusoidală. Pe fiecare ax, la etajul întâi, este amplasată o fereastră mare (în locul celor două din primul proiect), iar la etajul al doilea sunt câte două ferestre. Între bovindoul din partea dreaptă şi colţ, unde ferestrele sunt mai distanţate, la etajul întâi au fost menţinute două ferestre dreptunghiulare, dar la etajul al doilea există trei ferestre. Colţul este marcat de bovindoul circular, asemănător unui turn, având trei ferestre. În partea superioară, acest volum cilindric, se curbează concav spre linia streşinii, deasupra căreia se ridică un coif format din două secţiuni, cea superioară în formă de bulb fiind încununată de un fleuron.

 

Bovindourile de pe faţada principală sunt diferite faţă de primul proiect. Bovindoul din partea stângă este amplasat asimetric în raport cu poarta de la parter şi are o secţiune dreptunghiulară. La etajul al doilea este amplasată o fereastră mare, iar la etajul întâi o fereastră dreptunghiulară mai îngustă. Colţul din partea dreaptă este retezat, scobit în volumul paralelipipedic. Bovindoul se termină printr-un pinion care depăşeşte linia cornişei, fiind aproximativ triunghiular şi având partea superioară conturată de cele două secţiuni curbilinii ale streşinii. Pinionul are un decupaj în tencuială, cu partea superioară trapezoidală, care înglobează o fereastră terminată semicircular, iar la bază, un balcon în arc de cerc. Bovindoul din partea dreaptă este compus simetric, are profilul semihexagonal, cu trei laturi. În partea superioară depăşeşte linia streşinii prin aticul arcat, înglobând o fereastră semicirculară, la bază cu un parapet cu mici fante dreptunghiulare. Acesta se sprijină pe cornişa puternic decroşată a ferestrei de la etajul al doilea. Deasupra bovidoului este un acoperiş piramidal. Partea inferioară a bovindourilor este modelată plastic, parcă în material moale, cu o suprafaţă ondulatorie, sprijinându-se pe două console între care se găseşte arcada semicirculară a porţii de la parter.

 

Faţada dinspre Str. Mihai Eminescu este diferită din punctul de vedere al ordonării axelor. Două bovindouri (identice cu cel din partea dreaptă a faţadei principale) ritmează faţada. Între acestea există trei travee, pe cea mediană, la parter şi la etajul întâi, fiind două ferestre grupate, iar la etajul al doilea, un balcon. Traveea din extrema dreaptă este identică cu cea din extrema stângă a faţadei principale. La parter, spre colţ, există două vitrine pentru magazine, urmate pe Str. M. Eminescu de ferestrele apartamentelor.

 

Curţile interioare au o decoraţie redusă la ancadramentele ferestrelor şi ale uşilor, unite între ele prin benzi orizontale. Ancadramentele sunt dreptunghiulare sau au un desen curbiliniu, ornate cu cercuri sau inimi (motivul de inimă mai apare decupat în tencuială în diverse locuri, pe pereţii curţii).

 

Motivele decorative sunt preluate din arta populară, de pe ţesături sau din decorul lăzilor pictate. Elementele decorative au fost lucrate în stuc sau pictate, clădirea fiind mai puţin încărcată decât cele două imobile Adorján. Parterul este lipsit de ornamente. La etaje, faţada este divizată prin crearea unor mari panouri decupate în tencuială, având o textură diferită. Chenarul acestor panouri, o bandă cu frunze, înglobează ferestrele etajului întâi şi înconjoară pe trei laturi ferestrele etajului al doilea. Ferestrele mai mari de la etajul întâi au ancadramente conturate printr-un perimetru curbiliniu, colţurile superioare fiind elevate, iar pervazul decroşat. În partea superioară, în centru, se găseşte motivul rodiei cu frunze, iar sub pervaz sunt trei rozete (trandafiri stilizaţi). Ancadramentele sunt înconjurate de o bandă cu butoni. Ferestrele etajului al doilea, grupate câte două, sunt lipsite de ancadramente, iar între ele se găseşte o vază / un ghiveci cu o plantă având flori de mai multe tipuri (rodie, trandafir, garoafă). Ferestrele bovindourilor sunt încadrate într-un decupaj în tencuială şi înconjurate de o bandă cu butoni, iar cornişa ferestrelor de la etajul al doilea este ornată cu frunze şi inimi. La parter, ferestrele sunt incluse într-un decupaj în tencuială, având o bandă cu mici elemente florale. Arcada porţilor este decorată cu o succesiune de semicercuri care includ câte o inimă, iar deasupra flori de lalele şi inimi. Elementele decorative cu formă de inimă apar pe faţadă, pe decroşurile sub formă de bovindouri şi deasupra unor ferestre.

 

Sub streaşina sprjinită pe console din lemn sculptat, este amplasată o friză decorativă pictată, constituită din motive florale (trandafir şi rodie). Pe cornişa concavă a turnului de pe colţ, friza este compusă dintr-o linie şerpuitoare, inimi, deasupra cu motive vegetale (frunze, rodie, lalea, trandafir). Culorile folosite pentru ornamente au fost roşu, verde, albastru, iar culoarea faţadei a fost iniţial albastru deschis (ulterior revopsită în maron).

 

Gangurile boltite, spre curţile interioare, sunt ornate cu ghirlande de flori, inimi, vase cu flori, realizate în aceeaşi modalitate ca şi pe faţadă. Porţile carosabile sunt masive, din lemn, cu două canaturi şi includ în centru o poartă pietonală. Feroneria din golurile porţii redă stilizat coada de păun. Feroneria balustradei scărilor şi a parapeţilor de la parter are un desen curbiliniu, redând lujeri ondulaţi şi flori. La începutul rampelor scărilor, balustrada din metal este ornată cu un cap de pasăre, creastă de cocoş stilizată (acelaşi motiv mai poate fi întâlnit la Banca Poştei din Budapesta). Balcoanele de la etaje au feroneria mai simplă, cu un desen ondulatoriu şi cercuri.

 

Palatul Stern se înrudeşte stilistic cu imobilele Adorján, dar este tratat mai simplu. Ca şi în cazul imobilelor Adorján, au fost utilizate materiale ieftine, ornamentele fiind realizate în stuc (spre deosebire de alte clădiri unde sunt folosite ornamente din ceramică / pyrogranit), iar motivele decorative sunt de inspiraţie folclorică. Feroneria porţilor uzează de motivul cozii de păun, întâlnit la casele Adorján, dar este mai stilizat.


Bibliografie selectivă
CONSTANTIN, Paul, Arta 1900 în România, Bucureşti, 1972.
HÂRCĂ, Rodica, Oradea decoraţii Art Nouveau, Oradea, 2007.
PAŞCA, Mircea, Habitatul orădean la începutul secolului al XX-lea, teză de doctorat, coordonator ştiinţific prof. univ. dr. Ioan Godea, Oradea, Universitatea din Oradea, 2008.
PAŞCA, Mircea, Palatul Stern din Oradea, în Cele Trei Crişuri, Oradea, seria a III-a, nr. 5-6 (mai-iunie) 2006, pp. 87-97.
PAŞCA, Mircea, Palatul Vulturul Negru, Oradea, 2007.
PÉTER, I. Zoltán, 3 secole de arhitectură orădeană, Oradea, 2003.
PÉTER, I. Zoltán, Mesélő képeslapok. Nagyvárad 1885-1915 (Vederi care povestesc, Oradea 1885-1915), Budapest, 2002.
PÉTER, I. Zoltán, Nagyvárad 900 évés múltja és épített örörksége (Trecutul de 900 de ani al Oradiei şi moştenirea construită), Budapest, 2005.
PÉTER, I. Zoltán, Nagyvárad műemlék épületei, Nagyvárad, 2008.
VÁRALLYAY, Réka, Komor Marcell, Jakab Dezső, Budapest, 2006.


Discuţie